Lavinia Damian a absolvit în 2008 Facultatea de Psihologie şi Ştiinţe ale Educaţiei, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca. În 2010 a încheiat programului masteral Consiliere în şcoală: Dezvoltare şi sănătate mintală în cadrul aceleiaşi instituţii.

Este membru al European Society for Dermatology and Psychiatry (Societatea europeană pentru dermatologie şi psihiatrie) din anul 2008. Din 2010, este membru şi al Euorpean Health Psychology Society (Societatea europeană pentru psihologia sănătăţii).

 

Sub îndrumarea prof. univ. dr. Adriana Băban, Lavinia Damian a realizat două studii care au investigat relaţia dintre factorii psihologici şi calitatea vieţii, respectiv distresul emoţional în vitiligo. Aceste cercetări au putut avea loc datorită vizitatorilor acestui site, care au răspuns afirmativ la rugămintea de a completa chestionarele. Primul studiu a fost prezentat în septembrie 2009, la cea de-a 23-a Conferinţă anuală a Societăţii europene pentru psihologia sănătăţii de la Pisa. Rezumatul lucrării a fost publicat în Revista oficială a Societăţii europene pentru psihologia sănătăţii: Damian, L., & Băban, A. (2009). Quality of life and coping mechanisms in vitiligo. Psychology & Health (Abstracts Book), 24 (1), p. 144. Rezultatele acestuia au fost publicate şi aici.

 

Alte publicaţii internaţionale:

Negru, O., Damian, L., & Băban, A. (2010). Parents and children in Romania: The influence of family culture dimensions on parental involvement in children's academic life. Journal of child and adolescent Psychology, 1, 31-48.

Negru, O., & Damian, L. (2010). Personal and classroom promoted achievement goals: Interdependence between students and teachers. Cognition, Brain, Behavior. An Interdisciplinary Journal, 14 (2), 81-99.

De unde interesul pentru vitiligo?

„Fiind pacient cu vitiligo, am fost interesată să citesc şi, mai apoi, să cercetez această felie de intersecţie dintre dermatologie şi psihologie. Astfel, m-am gândit că, din triplă ipostază (pacient, psiholog şi tânăr cercetător), aş putea aduce contribuţii teoretice şi practice în consilierea pacienţilor cu vitiligo care doresc să lupte într-un mod optim cu boala lor.”

Aşadar, secţiunea de faţă are scopul de a informa şi consilia pacienţii cu vitiligo în ceea ce priveşte latura psihologică a acestei afecţiuni.

 

Consiliere

Consiliere

Servicul online de consiliere psihologica este posibil datorita colaborarii intre vitiligo.ro si psihologul Lavinia Damian. Acest serviciu gratuit se adresează atât pacienţilor cu vitiligo, cât şi părinţilor sau aparţinătorilor (prieteni, parteneri, rude etc.) pacienţilor cu vitiligo. Nu putem oferi, însă, răspunsuri cu privire la tratamentul medical al vitiligo. Pentru acest tip de probleme vă rugam să apelaţi la consultatia unui medic dermatolog.

 

Warning: imagejpeg() [function.imagejpeg]: Unable to open '/home/vit/public_html/images/resized/images/stories/research_99_100.jpg' for writing: Permission denied in /home/vit/public_html/modules/mod_janews/helper.php on line 131

Vitiligo si psihologia

Vitiligo si psihologia

Faptul că între factorii psihologici şi bolile dermatologice există o relaţie nu este deloc o noutate. Pielea şi sistemul nervos central împărtăşesc o serie de hormoni, neurotransmiţători şi receptori şi se dezvoltă din aceeaşi structură embrionară (Picardi & Abeni, 2001). Cu toate că ştiinţa a progresat enorm în ultimele decenii, atât în domeniul dermatologiei, cât şi în cel al psihologiei, această relaţie nu este, încă, bine cunoscută. Şi nici uşor de descoperit.

Există mai multe situaţii posibile în care afecţiunile dermatologice şi cele psihologice se pot afla în relaţie strânsă. Prima dintre acestea se referă la cazul în care pacienţii cu afecţiuni psihiatrice acuză simptome dermatologice autoinduse (ex. automutilare, iluzii legate de piele, hipocondrie). Al doilea tip de relaţie este cel în care anumite boli (ex. lupus eritematus, porfiria) prezintă simptome atât psihologice, cât şi dermatologice. Apoi, o a treia situaţie este cea în care medicaţia administrată pentru probleme dermatologice induce efecte secundare psihice. Viceversa, medicamentele psihotrope (ex. litiumul, anumite antipsihotice) pot afecta pielea. A patra situaţie se referă la simptomele psihice prezentate de pacienţii cu boli dermatologice ca reacţie la desfigurare, stigmatizare socială. În fine, al cincilea caz este cel în care stresul psihologic poate acţiona ca factor precipitant în declanşarea sau agravarea unei boli de piele. (Picardi & Abeni, 2001). Ultimele două sunt cele care vizează vitiligo.

Ce s-a studiat până acum în psihodermatologie cu privire la vitiligo?

Repigmentare

click pentru detalii vitiligo

Ultimele comentarii